7zile blog » 7zile

1984 (omienouăsuteoptzecişipatru)

vasili — Sun, 31 Jan 2010 19:22:20 +0000

Din aminitirile unui fotograf de duminica

Weekend in Apuseni

vasili — Sun, 26 Jul 2009 13:10:24 +0000

Din confesiunile unui fotograf de duminica

Cot la cot 7 zile în Maramureș

bumbutz, calinescu, flueraru, ghetie, stanescu — Wed, 24 Jun 2009 09:17:20 +0000

2 învățăcei, 3 fotografi, 7 zile, 1 expoziție

- am mers călare, pe jos, în căruță, în mașină, în cerc, prin târg, pe rând

- am băut vin de Oltenia în Maramureș

- am votat

- am ajutat la fân, am mâncat la pomană, am fost la ziua unui puști de 6 ani și la banchetul unei clase a 8-a. am făcut poze pt hi5, printre altele…

- am selectat, am editat, am învățat, am sughițat, am înghițit în sec, am râs cu bucurie

- am ratat: o serenadă, 2 meciuri, 2 serbări

- am prins semnal de mobil din Ucraina. am pierdut semnal de wireless pentru c-ar fi fost trăznit. într-o zi fără nor. am blestemat windows-ul în vreo 2 rânduri

- am cules soc

- am mâncat urdă, mămăligă, sarmale, plăcintă creață, păstrăv dolofan

- am tras și film. ne-am impus anumite focale.

- am scos televizorul din cameră ca să avem loc de laptop pe masă

- am văzut cum poți sta 9 ani la New York și să nu înțelegi nimic

- am admirat noile tendințe în construcții și amenajări interioare: greu de exprimat în cuvinte…

- am văzut cam cât se poate câștiga din furt de lemn

- și cam cât costă o zi la coasă

- am văzut (la alții) cum mahmureala se tratează cu 3 pahare de spirt medicinal

- am văzut cum o relație se poate cimenta prin incendierea casei unui dintre parteneri de către celălalt

- am aflat că un litru de lapte se vinde cu 0,8 lei, unul de țuică cu 20 lei…

- am văzut oameni mândri de banii câștigați afară, și oameni mândri de banii câștigați în țară (chiar dacă uneori prin furt)

- am văzut că o cafea poate fi bună chiar dacă e servită dintr-o sosieră

- am văzut că spre deosebire de discuția “canon vs. nikon”, discuția “apple vs. pc” chiar are importanță

- am dat interviuri

- am început tabăra mai devreme și am încheiat-o mai târziu

- am văzut cum mulți oameni supraviețuiesc doar datorită subvențiilor pentru agricultură

- am văzut cât poate crește o pensiune în câțiva ani

- și cum poți construi ceva inutil/ce nu-ți trebuie, dar s-o faci cu mândrie

- am văzut până unde poate ajunge cola când stropește

- am comandat 50 de covrigi

- am ignorat furtunile cod galben prin somn adânc

- am ajuns acasă și mâine m-aș duce iar…

salutari,
lucian

Secretul de Fabricatie

vasili — Tue, 23 Jun 2009 13:11:27 +0000

Din confesiunile unui fotograf de duminica

Persoana Fizica Intreprindere Individuala

vasili — Tue, 16 Jun 2009 08:21:32 +0000

Mic jurnal despre nimic

Voicu Bojan & Cosmin Bumbutz — Sat, 13 Jun 2009 18:06:49 +0000

Nu e simplu să scrii despre nimic. Sau despre lucruri ce trebuiau să se întâmple, dar n-au mai avut loc. De fapt, nu am făcut cam nimic din ceea ce trebuia să facem noi (Cosmin şi Voicu) în Oltenia. Şi a fost bine aşa. Pentru că uneori, viaţa înseşi e mai interesantă decât orice ficţiune. Chiar şi atunci când nu faci nimic.

Nu e prea îi vine nimănui la îndemână să creadă că undeva, în judeţul Mehedinţi, într-un sat cu numele de Castranova, există o uliţă prăfoasă care se cheamă Strada Jaurilor. Că în satul Izvoarele există o cârciumioară cu o mică terasă de stuf, pe nume Electro Nemira. Fix peste drum de un stâlp în vârful căruia locuieşte o barză cu puii ei.

Pe scurt. Am dormit în cort, am făcut baie în Dunăre, am văzut finala Champions League pe un vaporaş, alături de câţiva marinari români. Ne legănam uşor, tv-ul sport prindea doar sârbii, iar generatorul de curent făcea un zgomot infernal. În Gruia am mâncat pateu cu pâine pe tricoul meu, care cu o zi înainte fusese prosop, înainte de a fi fost cu două zile în urmă ‚tricou curat’.

În timp ce ne sorbeam cafelele pe acea terasă, un domn alcoolic îşi sorbea lângă noi paharul de rom. Era ora 10 dimineaţa, iar pe stradă trecea dom’ părinte salutând în dreapta şi în stânga cu ‚Hristos s-a-nălţat’. De la masa vecină omul nostru a strigat: ‚Săru’mâna, dom’ părinte’. I s-a răspuns prompt: ‚Să trăieşti, domnule păcătos’.

În rest, Busuioc a încurcat data la care trebuia să se ţină hora. Am găsit o altă horă în alt sat, dar n-au venit lăutarii sârbi. Am mâncat mititei şi ne-am uitat la oamenii care se adunaseră, dar nu făceau nici ei nimic. Ne-am întors la Busuioc, care era deja afumat bine. Plin de simţământ, ne-a cântat la acordeon. În bucătărie, nepoata lui hidrocefalică tăia carne de berbec pe o măsuţă, în faţa unui peisaj cu un păun şi două lebede mici. Periodic, îi trăgea pe sub masă mâţei un şut însoţit de o interjecţie stranie.

Dialogul lui Busuioc cu Cosmin arăta cam aşa: „Hai,Cosmin, mâncaţi şi voi nişte pârjoale de berbec. M-am pregătit, v-am aşteptat”. „Nu pot mă Busuioc, am mâncat 5 mici acu’ juma de oră, vrei să-ţi râgâi ca să mă crezi?” „Nu, da să ştii, prieten ca mine nu găseşti. Stelă, pune carnea aia la fript. Adă paharul ăla încoa”.

Am făcut poze la copaci, la umbre, la lanuri de grâu. Am făcut poze între noi şi am râs. Am pus cortul şi apoi l-am strâns. La fel şi sacii de dormit. Am stat în maşină cu geamurile deschise şi am umblat aiurea, fără vreo ţintă. Am bântuit pe malul Dunării, am respirat spaţiul gol dintre sate. Am bătut drumuri de pământ fără să vorbim prea mult, apoi am bătut şosele. Apoi, după o vreme, ne-am întors fiecare acasă. A fost frumos. (V. Bojan)

Weekend la Venetia

vasili — Fri, 12 Jun 2009 20:09:37 +0000

Din confesiunile unui fotograf de duminica

A 3-a lectie de scrima

Cosmin Bumbutz — Sun, 10 May 2009 04:50:40 +0000

Concurs fotografic la Gruia

bumbutz, calinescu, ghetie, thiskovets — Mon, 27 Apr 2009 21:33:17 +0000

Avizi de glorie si mereu in cautarea confirmarii, nu am putut sa ne bem berile de seara linistiti si am decis sa concuram intre noi, care face cea mai tare poza a zilei. Juriul: Rita, bucatareasa cabanei care de obicei gazduieste mineri sindicalisti din Uricani si Neli, menajera. Initial am zis ca-i nasol sa avem un numar par in juriu, dar Rita si-a luat rolul foarte in serios si s-a impus imediat si dur ca presedinte al juriului, motivind ca-i mai umblata- a fost bucatareasa in Germania 10 ani. Altfel zis, Neli, destul de emotionata, cu o voce slaba si usor nesigura trebuia sa accepte deciziile taioase si fara echivoc ale Ritei.

S-au format imediat 2 echipe, Bumbut si Calinescu, Ghetie si Tishkovets, moment in care atmosfera prieteneasca a palit un pic, lasind locul unei tensiuni evidente, ba chiar am trecut la intimidarea adversarului, incercind sa ne slabim psihic reciproc cu metode bine cunoscute jucatorilor de table.

A doua zi am plecat la treaba. Toti eram foarte convinsi ca putem decoda in avans gusturile bucataresei si ca seara vom face o figura frumoasa, vorba lu’ Nea Pitzi, umilind echipa adversa. Am pozat copaci infloriti, pisici, caine, peisaje, mieluti de pasti. Dar seara am incremenit cu lingurile de ciorba in aer, cind juriul incepuse treaba. Nici nu apucasera sa vada toate cele 12 poze inscrise ca impresia deja fusese creata: de-zas-tru. Ce-ati facut bai baieti azi? Astea-s poze? A cui e asta? A lu’ Calinescu? Nu stim inca care-s cistigatoarele da’ asta a lu’ Calinescu sigur e locul 12! Copaci infloriti? Mda, frumoase, da atit, urmatoarele. Pe scurt, pentru ca echipa invinsa nu vrea sa rememoreze in detaliu infringerea, Oleg a luat locul 1 cu niste cruci. (motivatia juriului: asa ceva nu vezi in fiecare zi.)
Silviu 2 si Cosmin un bronz consolant. Castigatorii s-au retras repede la culcare, sa-si conserve energia aducatoare de succes, Bumbut si Calinescu au ramas pina la ceas tarziu in noapte, promitind razbunare si incercand sa inteleaga ce anume n-a mers. Cumva era clar, Oleg si Silviu aveau teleobiective, cealalta echipa nu.

Ziua urmatoare a pornit din start cu un alt handicap lesne de inteles pt echipa luzarilor, care epuizata dupa discutiile celulei de criza s-a trezit pe la prinz. Motivatiile juriul ne lasasera pe toti in ceata, nestiind ce trebuie pozat pentru a intra in posesia trofeului. Am lasat-o mai subtire cu animalutzele si florile, dar eram foarte descumpaniti, ramasi fara atu-uri. Oleg, relaxat dupa cistigarea locului unu a pozat parca special sa enerveze bucataresele, numai darapanaturi (in seara anterioare Rita ne reprosase ca prea se vede saracia in poze, chiar daca a recunoscut sincer ca si ei i se pare de rahat zona), Bumbut a scos arma secreta, infrarosul, Calinescu a incercat mai pe sentiment, cu niste cupluri pe faleza din Drobeta, iar Ghetie a tras foarte divers cu teleobiectivu’. Tensiunea ajunse la cote maxime cind seara, dupa citeva ore de tatonari intre echipe juriul s-a asezat iarasi la laptop, dupa ce s-a spalat pe maini. Ei, da, frumos! Astea da poze, nu ca ieri! UAU! Eram crispati cu totii, mai putin Ghetie care zimbea increzator. Gresit, bucataresele l-au facut praf. Piesa lui de rezistenta, un mielut care se oglindea in apa, pe fundalul unei paduri a fost aruncata la cos prima: frumoasa, da’ mielul asta strica tot! Out! Hm, cei doi indragostiti pe faleza, a lui Calinescu: stiti ce-mi vine in cap cind vad poza asta, a intrebat Rita retoric. Parca il aud p-asta cum ii zice: Iubi, ce mincam diseara? Afara! Copac solitar a lui Bumbut in infrarosu. Bumbut, ce-s astea? Infra-roooosu? Mah, tu ai fumat ceva! O poza cu Dunarea a lui Calinescu, cu un cer usor exagerat in PS ( e greu fara tele, asta e) a smuls iarasi aplauzele juriului, amintindu-i Ritei de un cantaret orb, al carui nume nu si-l mai aducea aminte, care canta prin anii 80 ceva cu imensitate. Da, imensitate, asta e, asa cum cinta si ala, superba! O poza a lui Oleg cu o statie de autobuz a smuls ceva risete si zarurile erau aruncate: Copac in infrarosu, Bumbut, locul 1 (deci “esti fumat” era admirativa intrebarea), Imensitate Calinescu 2, si Campania politica in Dolj, Oleg (poza cu statia de autobuz avea undeva un mic afis electoral) locul 3.

Lui Silviu nu-i venea sa creada. Un apus foarte colorat, mielutzi (doar eram in saptamina mare) ceva copii jucausi, nici un premiu?

Per total a iesit egalitate intre cele 2 zile si intre premiile pe echipe, chiar daca Bumbut si Calinescu au incercat sa forteze nota si sa pretinda ca ei sint marii cistigatori, luind locul 1 si 2 in seara in care toate pozele inscrise erau net superioare celor precedente. Per total iarasi, am ris de ne-am spart, ne-am pastrat spiritul competitiv si nu in ultimul rind am tras o concluzie surprinzatoare: nu e deloc usor sa faci poze pe placul bucatareselor. (P. Calinescu)

ZIUA 1. Fotografiile si explicatiile juriului:

©Petrut Calinescu

“Buna de trimis la Bruxelles, sa ceara guvernul bani; saracia intruchipata.”

: ©Cosmin Bumbutz

“Drum neasfaltat, oare in ce secol is, imi aduce aminte de ceva”

: ©Petrut Calinescu

“Salutari de Paste, Hristos a inviat! De primavara.”

: ©Cosmin Bumbutz

“Melancolica, imi place. Trist si de speranta.”

: ©Cosmin Bumbutz

“Oare-s pruni? Viitoare tzuica. Speranta de umplut gentile. Frumoasa.”

: ©Cosmin Bumbutz

“Asta-mi place – ceva ce se vede mai rar, originalitate, superba” – locul 3

: ©Silviu Ghetie

“Exceptind gunoaiele – super! Foarte frumos grupul de 3 copaci” – locul 2

: ©Silviu Ghetie

“Hmm, inundatie, apa crescuta. Nu-i reala, dupa doua zile scade apa.”

: ©Silviu Ghetie

“E frumoasa, da. Caii se pot uita, dar in general e draguta.”

: ©Oleg Thiskovets

“Original, ne place, asa ceva nu vezi in fiecare zi” – locul 1

“Lung e drumul, cale batuta…Da-i frumoasa, foarte frumoasa. I-as spune Drumul braconajului.”

“N-o intrece pe aia de trimis la Bruxelles, da’ e ceva in ea.”

“Poza asta triseaza, nu arata asa apusu’, cum îl stiu eu… Ma face sa ma gandesc la ce-i dincolo de lumina…”

“Eh, din nou, de-ai nostri! De copii mi se rupe sufletul, dar cind ii vad pe astia imi aduc aminte de traiu’ prost.”

“Daca nu era mielu’, poza era superba! Ma zgirie pe ochi mielu’ asta. Macar il punea undeva, intr-un colt.”

“Eh, d-astea vad toată ziua prin Oltenia.”

“Campania electorala olteneasca: ciorba de peste la toata lumea, ca doar nu suntem la Barack.” – locul 3

“Prea e intuneric in poza asta, comunism in toata regula.”

“Aia stau acolo si trag un joint, nu mai e ceva nou. Mie nu mai imi plac astea că mie mi-a trecut vremea. “

“Am impresia că intreaba: „Iubi’, noi ce mincăm diseara?”

“Nu imi place ca sunt oameni. De ce sa se fumeze, sa se arunce sticle de Cola? Nu se vad, dar poate ca au fost. De ce sa fie oamenii aia sa strice frumusetea peisajului?”

“Uite, reprezentantul saraciei romanesti! Nu se mai lucreaza asa pamintul, in secolul nostru.”

“Era melodia aia, nu mai ştiu cine o cinta, „Imensitate”. E o imensitate aici, o vesnicie.” – locul 2

“Unde esti tu, Tepes Doamne?”

“Viata! Simbolizează viata! Este tot intunericul din lume aici si unul supravietuieste.” – locul 1

„De ce are trei dungi?”
„Fiindca e drum oltenesc!”

“Plimbare în larg…”

“Sunt multi morti uitati – distanta e mare intre cruci. Asta ar fi cistigat ieri seara. Crucile astea în amurg… E super!”

Oltenia, aprilie, 2009

bumbutz, calinescu, ghetie, thiskovets — Wed, 22 Apr 2009 16:25:29 +0000

4 membri 7zile, prin Oltenia 5 zile